La sfârșitul lunii iulie 1943, Remscheid este atacat de bombele aliaților, fiind grav afectat. Și uzina principală HAZET este distrusă aproape complet de bombele incendiare.
Multe mașini au putut fi însă folosite în continuare, fiind necesară doar înlocuirea electromotoarelor acestora. Se reușește achiziționarea de materiale pentru repararea mașinilor. Cu toate acestea, producția este parțial externalizată în Schmalkalden, Turingia, pentru că noua clădire din Güldenwerth încă nu este gata.
Un an mai târziu, în Remscheid se continuă producția, inițial parțial încă sub cerul liber (cheile pentru șuruburi erau considerate bunuri importante pentru război). După curățarea molozului, uzina de bază din Vieringhausen este reconstruită provizoriu din cărămizile din dărâmături.
În 1947 este finalizată încetul cu încetul uzina din Güldenwerth și sunt reluate vechile relații de afaceri, mai ales în străinătate. Renumele calității și varietății de produse ale uneltelor HAZET a supraviețuit fără prejudicii războiului.
Reconstrucția propriu-zisă a afacerilor este posibilă abia după reforma monetară din iunie 1948. În acel moment, la HAZET lucrează în jur de 100 de bărbați și femei. Manfred Burckhard își începe ucenicia la HAZET (în 1966, acesta primește împuternicire, în 1974, mandat, iar începând din anul 1991, devine membru cu competențe comerciale al conducerii, în calitate de ne-membru al familiei)